Statul danez oferă despăgubiri miilor de femei groenlandeze afectate de scandalul spiralelor
Faptul că Parlamentul Danemarcei a decis să acorde compensații financiare femeilor groenlandeze cărora li s-au introdus dispozitive contraceptive fără consimțământ este recunoscut drept o reparație istorică într-unul dintre cele mai grave abuzuri medicale din regiune.
Despăgubiri de 300.000 de coroane pentru fiecare victimă, indiferent de metoda contraceptivă
Până la 4.500 de femei ar putea beneficia de această măsură, cunoscută drept „scandalul spiralelor”. Fiecare solicitantă aprobată va primi 300.000 de coroane daneze, sumă netă de taxe. Indiferent dacă femeile au fost supuse unei singure proceduri sau mai multora, ori dacă li s-au administrat alte tipuri de contraceptive, suma rămâne aceeași pentru toate.
Legea se adresează femeilor care au locuit în Groenlanda sau au urmat școli internat în Danemarca, în perioada 1960–1991, interval în care Danemarca avea responsabilitatea sistemului medical din Groenlanda. Cererile pot fi depuse începând cu 1 iulie, dar deciziile vor fi luate abia după intrarea în vigoare a legii, la 1 septembrie. Pentru a primi despăgubirea, fiecare solicitantă trebuie să declare că a fost supusă procedurii fără știința sau acordul ei și să prezinte o relatare credibilă sau alte dovezi relevante. Dosarele medicale nu sunt obligatorii, având în vedere că multe cazuri datează de decenii și pot lipsi documentele.
O anchetă dezvăluie amploarea șocantă a abuzului
O investigație independentă danezo-groenlandeză a arătat că până la sfârșitul anului 1970, cel puțin 4.070 de fete și femei groenlandeze aveau deja spirale contraceptive introduse. Aceasta reprezenta circa jumătate din femeile groenlandeze aflate la vârsta fertilă. Studiul s-a bazat pe mărturiile a 354 de femei, care au povestit 488 de incidente. În 410 cazuri analizate, în 300 nu exista consimțământ explicit sau acesta lipsea complet. În 63 de cazuri informațiile nu au fost suficiente, iar în doar 47 de situații femeile își dăduseră acordul. Multe dintre ele au declarat că au fost trimise la doctor de la școli sau internate fără să știe motivul nici înainte, nici după procedură.
Autoritățile daneze au promovat în anii 1960 și 1970 o campanie amplă de planificare familială în Groenlanda, pe fondul temerilor privind creșterea rapidă a populației și costurile pentru locuințe, școli și servicii publice. Ancheta arată și cum modelul danez de familie mică a fost impus unei societăți groenlandeze unde rețelele familiale extinse aveau un rol central.
Recunoașterea greșelii istorice, dar durerile rămân
Legea a trecut cu o majoritate largă în Parlamentul danez, sub privirile emoționate ale unor femei afectate, care au primit vestea cu lacrimi și ușurare, potrivit presei groenlandeze KNR. Ministrul sănătății, Ida Auken, a subliniat că femeile au așteptat destul și că recunoașterea este esențială. Ea a precizat că despăgubirea este o confirmare a nedreptății suferite. Anul trecut, prim-ministrul Mette Frederiksen și-a cerut scuze oficial în numele Danemarcei, numind aceste acțiuni „discriminare sistematică”. Múte B. Egede, premierul de la acea vreme al Groenlandei, a mers mai departe, catalogând intervențiile drept „genocid” – termen pe care guvernul danez nu l-a acceptat.
Pentru multe dintre victime, această decizie nu înseamnă un final: Sofie Chemnitz, una dintre femeile afectate, a descris despăgubirea drept „un pansament pe rană”, dar a subliniat că trauma va rămâne pentru totdeauna în trupul lor.
Aceste mărturii și cifre lasă o întrebare deschisă: Poate vreodată un stat să compenseze cu adevărat o astfel de suferință, sau rănile trecutului continuă să modeleze viitorul unei întregi societăți?
