Danemarca oferă compensații femeilor groenlandeze sterilizate forțat cu dispozitive contraceptive
Faptul că Parlamentul Danemarcei a decis să acorde compensații financiare femeilor groenlandeze care au primit dispozitive contraceptive fără consimțământ reprezintă un moment crucial într-un scandal care a șocat atât Groenlanda, cât și Danemarca.
Mii de fete și femei, victime ale unei politici controversate
O anchetă independentă, realizată de specialiști din Danemarca și Groenlanda, a scos la iveală că cel puțin 4.070 de fete și femei groenlandeze au primit sterilet până la sfârșitul anului 1970, ceea ce însemna aproximativ jumătate din femeile născute în Groenlanda aflate la vârsta fertilă. Investigația s-a bazat pe mărturiile a 354 de femei, care au relatat 488 de incidente. Dintre cele 410 cazuri de inserare de sterilet analizate, în 300 nu exista consimțământ sau acesta nu era clar. În alte 63 de situații, informațiile nu erau suficiente, iar doar în 47 de cazuri a existat acord explicit. Multe dintre victime povestesc că au fost trimise la medic fără explicații, din internate sau școli, fără să știe motivul pentru care li se monta un dispozitiv contraceptiv.
Statul danez răspunde: 300.000 de coroane pentru fiecare victimă
Folketingul (Parlamentul danez) a adoptat cu o majoritate largă legea care prevede acordarea a 300.000 de coroane daneze nete fiecărei victime. Se estimează că până la 4.500 de femei vor putea solicita această compensație, indiferent de metoda contraceptivă folosită sau de numărul de ori în care au fost supuse procedurii. Despăgubirea nu depinde de existența documentelor medicale, dat fiind că multe cazuri s-au petrecut cu decenii în urmă și nu există acte doveditoare. Cererile au putut fi depuse începând cu 1 iulie, iar deciziile vor fi luate după intrarea în vigoare a legii pe 1 septembrie. Solicitantele trebuie să dea o declarație că intervenția a avut loc fără știrea sau acordul lor și să susțină acest fapt printr-o relatare credibilă sau alte dovezi relevante.
Reacții emoționante și tensiuni politice
La votul din Parlament, mai multe dintre femeile afectate au fost prezente, lacrimile și ușurarea fiind evidente, potrivit relatărilor postului groenlandez KNR. Ministrul danez al sănătății, Ida Auken, a declarat că femeile au așteptat destul și că nu mai trebuie amânată reparația, descriind despăgubirea drept o recunoaștere a nedreptății comise. În 2025, prim-ministrul Mette Frederiksen și-a cerut scuze oficial Danemarcei, numind acțiunile „discriminare sistematică”. Totuși, fostul șef al guvernului groenlandez, Múte B. Egede, a mers mai departe, vorbind despre „genocid” – un termen pe care autoritățile daneze l-au respins.
Sofie Chemnitz, una dintre supraviețuitoare, a mărturisit că despăgubirea reprezintă doar „un pansament pe rană” și că traumele vor rămâne mereu în trupurile victimelor. Comunitatea groenlandeză, susținută de inițiative civice pentru dreptate și recunoaștere istorică, menține presiunea publică pentru ca asemenea abuzuri să nu se mai repete. Decizia de astăzi nu închide rana trecutului, ci deschide o discuție amplă despre responsabilitate, memorie și vindecare colectivă.
