Summitul BRICS blocat de disputele Iran-Emiratele Arabe Unite privind Orientul Mijlociu
Tensiunile dintre Iran și Emiratele Arabe Unite pun sub semnul întrebării adoptarea unei declarații finale comune la cel de-al 18-lea summit BRICS, găzduit la Bharat Mandapam, New Delhi, sub conducerea premierului indian Narendra Modi. În centrul negocierilor: o formulare privind Orientul Mijlociu, căreia atât Teheranul, cât și Abu Dhabi trebuie să îi dea undă verde, deși pozițiile lor sunt profund opuse.
Xi Jinping, Putin și liderii BRICS, față în față la New Delhi
Între 12 și 13 septembrie, unsprezece state membre BRICS – printre care Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Emiratele Arabe Unite, Indonezia și Arabia Saudită – s-au reunit la New Delhi. Printre participanți se numără președintele Rusiei, Vladimir Putin, președintele Chinei, Xi Jinping (aflat pentru prima dată în India după șapte ani), președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, liderul Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, și președintele Indoneziei, Prabowo Subianto. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, este și el prezent. Emiratele Arabe Unite sunt reprezentate de prințul moștenitor Sheikh Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, iar Brazilia de ministrul de externe Mauro Vieira. Arabia Saudită, a cărei calitate de membru rămâne ambiguă, a trimis o delegație condusă de ministrul de externe Faisal bin Farhan Al Saud.
Criza economică și prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril
Summitul are loc pe fundalul unor conflicte regionale care afectează direct economiile participanților. În ultimele șase luni, Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, membru BRICS din 2024. Strâmtoarea Ormuz este practic blocată, iar prețul țițeiului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Livrările de îngrășăminte din zona Golfului au fost serios afectate, ceea ce a transformat securitatea alimentară într-o prioritate pentru India, cu populația sa de 1,4 miliarde de locuitori.
BRICS: 49,5% din populația lumii și 40% din economia globală
Extinderea BRICS a adus la masă nu doar cele unsprezece state membre, ci și un grup de circa zece țări partenere, printre care Belarus, Kazahstan, Cuba, Malaezia, Nigeria, Thailanda și Vietnam. Grupul afirmă că reprezintă aproximativ 49,5% din populația globului, 40% din economia mondială și 26% din comerțul internațional.
Pe agenda liderilor se află reformarea instituțiilor financiare globale precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, pentru a crește ponderea țărilor emergente și a celor în curs de dezvoltare. Declarația de la Rio de Janeiro de anul trecut sublinia necesitatea redistribuirii cotelor FMI, precum și a drepturilor de vot din Banca Mondială, astfel încât țările în curs de dezvoltare să fie mai bine reprezentate.
În același timp, BRICS dezvoltă infrastructura de plăți și credite, punând accent pe folosirea monedelor proprii. Potrivit raportului Băncii de Dezvoltare a BRICS din 2024, 43,5% dintre finanțările aprobate au fost denominate în valute ale statelor membre, preponderent randul sud-african și yuanul chinezesc. În plus, țări ca Egipt, Rusia și India cresc volumul tranzacțiilor bilaterale în monede locale.
Într-un context economic și geopolitic volatil, soarta declarației finale BRICS depinde de cât de abil vor reuși liderii să depășească divergențele interne. Dacă grupul va reuși să vorbească pe o singură voce sau va rămâne fragmentat, va influența decisiv echilibrul global. Lumea privește cu atenție spre New Delhi, unde fiecare cuvânt rostit sau tăcere poate schimba ordinea internațională.
