Studiu: Până la 38% din decesele cauzate de boli de inimă în Canada, legate de alimente ultraprocesate

Cercetătorii de la Universitatea Montreal au estimat că între 23% și 37% dintre cazurile de boli de inimă și între 23% și 38% dintre decesele cauzate de aceste boli în Canada pot fi atribuite consumului de alimente ultraprocesate, potrivit unui studiu prezentat la Congresul Internațional de Obezitate din Mexic.

Alarmă pentru sănătatea publică: mii de vieți pot fi salvate

Studiul, coordonat de Virginie Hamel și Jean-Claude Moubarac de la Centrul pentru Cercetare în Sănătate Publică din Montreal, arată că reducerea alimentelor ultraprocesate ar putea preveni mii de morți în Canada. Autorii afirmă că efecte similare ar putea fi observate și în alte țări bogate, precum Statele Unite sau Regatul Unit. Aceste date, publicate în Jurnalul American de Medicină Preventivă, vin pe fondul creșterii consumului de produse ultraprocesate peste tot în lume.

Ce sunt alimentele ultraprocesate și cât de răspândite sunt?

Alimentele ultraprocesate includ preparate gata de consum, cereale pentru mic dejun, batoane proteice, băuturi carbogazoase și fast-food. Potrivit unei analize publicate de NaturalNews.com, peste jumătate din alimentația zilnică a americanilor provine din astfel de produse, iar în rândul tinerilor sau al persoanelor dezavantajate, proporția poate ajunge la 80%. Un alt studiu a arătat că adulții care consumă cele mai multe alimente ultraprocesate au un risc cu 47% mai mare de infarct sau accident vascular cerebral.

Cercetările anterioare au asociat aceste alimente cu efecte dăunătoare asupra fiecărui sistem major de organe. O declarație de consens a oamenilor de știință europeni, publicată în European Heart Journal, a identificat o legătură clară între consumul ridicat de ultraprocesate și bolile cardiovasculare. Alte studii au scos la iveală modul în care aceste produse sunt concepute pentru a stimula sistemul de recompensă al creierului, provocând consum compulsiv.

Soluțiile experților: taxe, etichetare și reglementări stricte

Modelarea realizată pentru Canada s-a bazat pe date la nivel de populație și a concluzionat că mediul alimentar este dominat de produse ultraprocesate, ceea ce face ca excesul să fie un fenomen răspândit și în mare parte involuntar. Cercetătorii consideră că educația publică nu este suficientă fără schimbări structurale ample.

Printre recomandările lor se numără taxe pe alimentele nesănătoase, etichetare clară pe fața ambalajelor, restricții de marketing și ținte de reformulare pentru îmbunătățirea calității alimentelor. Dr. Mark Hyman, în volumul „Repară-ți alimentația”, propune măsuri similare – impozite pe junk-food și subvenții pentru alimente sănătoase, pentru a combate adevărata epidemie a bolilor cronice asociate dietei.

Profesori precum Kevin McConway, de la Open University, avertizează însă că rezultatele modelărilor trebuie privite cu prudență, fiind bazate pe presupuneri care pot varia între populații. Totuși, consensul european arată că dovezile justifică intervenții urgente, chiar dacă mecanismele exacte sunt încă studiate.

În Statele Unite, Secretarul Sănătății Robert F. Kennedy Jr. și-a îndreptat atenția spre definirea clară a alimentelor ultraprocesate și închiderea portițelor legislative privind aditivii alimentari.

Ultimii ani au dovedit că ignorarea semnalelor de alarmă din sănătate publică ne costă scump – la fel ca în cazul tutunului sau al băuturilor zaharoase, lipsa acțiunii rapide poate duce la pierderi de vieți și resurse. Lecția este clară: unde știința avertizează, politicile nu trebuie să întârzie.