Glifosatul scade cu 13% activitatea albinelor și le modifică chimia creierului – studiu US

Albinele care intră în contact cu glifosat, cel mai folosit erbicid din Statele Unite, își reduc activitatea de colectare a hranei cu 13% după doar trei zile și prezintă modificări ale substanțelor chimice din creier, arată un studiu publicat de Virginia Tech în Journal of Experimental Biology.

Ce au descoperit cercetătorii despre glifosat și albine

Echipa de la Departamentul de Entomologie al Colegiului de Agricultură și Științe ale Vieții din cadrul Virginia Tech, condusă de profesorul asociat Margaret Couvillon și doctoranda Laura McHenry, a urmărit efectele expunerii la glifosat – substanța activă din multe erbicide – asupra comportamentului și creierului albinelor melifere. Studiul, realizat cu sprijinul Institutului Național pentru Alimentație și Agricultură și al unui grant destinat studenților, a testat reacția albinelor la două surse artificiale de hrană: una cu glifosat și una fără. După trei zile, albinele care consumaseră glifosat au scăzut activitatea de cules cu 13% și au prezentat modificări chimice la nivel cerebral care nu apăreau la grupul de control.

Glifosatul, invizibil dar prezent peste tot

Glifosatul acționează blocând o enzimă esențială pentru fotosinteză, prezentă la plante, dar nu și la animale – de aici și reputația sa de substanță sigură pentru insecte. Însă cercetătorii au arătat că această enzimă există în microorganismele din tubul digestiv al albinelor, ceea ce le expune indirect efectelor glifosatului. Analize atmosferice au identificat erbicidul în aer și ploi, iar un studiu din 2011 a arătat că glifosatul ajunge în atmosferă prin deriva picăturilor sau eroziunea vântului. Odată cu extinderea culturilor modificate genetic, utilizarea glifosatului a crescut și ea, ceea ce a dus la dispariția lăptucii câmpului și la reducerea populației de fluturi monarh. În plus, reziduuri de glifosat au fost găsite chiar și în miere.

Consecințe ascunse pentru colonii și agricultură

Couvillon subliniază: O reducere cu 13% a activității de cules poate părea mică la o singură albină, dar la nivelul întregii colonii poate afecta polenizarea plantelor și producția de miere, punând în pericol supraviețuirea și stabilitatea pe termen lung. Laboratorul a descoperit schimbări în nivelul aminoacizilor și al neurotransmițătorilor implicați în comportamentul albinelor, ceea ce ar putea explica scăderea eficienței de cules chiar și când expunerea nu este letală. Mai puține zboruri de cules înseamnă provizii reduse în stup, mai puțină miere și polenizare insuficientă pentru plantele din zonă.

Studiul avertizează că aceste efecte „invizibile” ale glifosatului pot avea repercusiuni majore asupra agriculturii, deoarece albinele sunt esențiale pentru polenizarea culturilor alimentare. Deși mulți cred că erbicidele nu afectează insectele, puțini știu că glifosatul a fost detectat și în laptele matern uman, potrivit unor analize recente – o dovadă a prezenței sale surprinzător de răspândite în mediu.