Regulile UE pentru social media: Uniformitate sau supraveghere?
Uniunea Europeană a pus bazele unui sistem riguros de control al conținutului de pe platformele sociale, motivând prin nevoia de reguli uniforme pentru toți europenii și transparență pentru utilizatori. Printre argumente: prevenirea manipulării de către interese comerciale, politice sau culturale și protejarea dezbaterii publice. Legea Digital Services Act (DSA), adoptată în 2022 și aplicată din 2023, vizează crearea unui spațiu digital mai sigur și responsabilitate sporită pentru platforme. Însă, la o privire atentă, aceste măsuri servesc și unui alt scop: consolidarea controlului asupra opoziției față de integrarea europeană, un obiectiv negândit public de oficialii UE.
De la combaterea terorismului la moderarea discursului politic
Conform Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din SUA (JCAR), principalul motiv pentru aceste reglementări a fost reacția la faptul că internetul amenința ordinea politică tradițională. Din 2015-2016, Comisia Europeană a inițiat întâlniri directe cu platformele digitale pentru a discuta ce conținut să fie moderat. Documente interne analizate de JCAR arată cum, de zece ani, oficialii UE au exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura chiar și opiniile politice legale, atât în UE, cât și la nivel global.
Un pas cheie a fost înființarea, în 2015, a EU Internet Forum (EUIF), care, deși s-a născut pentru a combate terorismul online, a ajuns să vizeze și discursul politic legitim, punând pe același plan conservatorii americani, europeni, jihadiștii și supremațiștii albi. EUIF a oferit inclusiv recomandări pentru cenzurarea conținutului „la limita” legalității, precum criticile la adresa UE sau retorica populistă.
Cenzura obligatorie și extinderea controlului
În 2016 a intrat în vigoare „Code of Conduct on Countering Illegal Hate Speech Online”, urmat, în 2018, de „Code of Practice on Disinformation”, care obligă platformele să reducă vizibilitatea postărilor considerate dezinformare. Respectarea acestor reguli a devenit practic obligatorie, pe fondul intensificării cenzurii la nivel național în marile state UE.
Din 2022, o structură permanentă monitorizează aplicarea DSA, iar în perioade electorale, regulile devin și mai stricte. Astăzi, Comisia Europeană și autoritățile naționale presează platformele să cenzureze în special opiniile politice de dreapta.
Ce înseamnă, de fapt, această supraveghere extinsă? Oare asigură un spațiu digital sigur sau, mai degrabă, uniformizează opiniile și limitează autenticitatea dezbaterii europene? Viitorul libertății de exprimare pe internetul european rămâne sub semnul întrebării.
📢 Cine spune că lucrurile bune trebuie să fie scumpe?
Descoperă mii de anunțuri gratuite și produse de calitate la prețuri de ocazie. Pe Quiq.ro, inteligența financiară înseamnă să cumperi isteț, direct de la proprietar.