Glifosatul la doze „sigure” alterează comportamentul și flora intestinală la șoareci masculi

Cercetătorii de la University College Cork au descoperit că glifosatul, chiar și la niveluri acceptate de autoritățile europene ca fiind sigure, modifică comportamentul social și compoziția microbiotei intestinale la șoarecii masculi. Studiul, publicat în revista Molecular Psychiatry pe 16 iunie 2026, a fost finanțat de Consiliul European pentru Cercetare și alte organizații, și aduce noi dovezi privind impactul substanțelor chimice din mediu asupra sănătății mintale.

Comportamente sociale afectate după șapte săptămâni de expunere la glifosat

În cadrul experimentului, patru grupuri de șoareci au primit apă cu glifosat timp de șapte săptămâni. Cea mai mică doză a corespuns nivelului zilnic considerat sigur de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, iar celelalte două au fost de 10 și 100 de ori mai mari. După această perioadă, masculii expuși la doza „sigură” au arătat o preferință redusă pentru noutatea socială și o creștere a anxietății în testele de explorare a spațiului deschis, deși comportamentul lor în testele de labirint plus a rămas neschimbat.

În schimb, femelele au prezentat o scădere a mișcării doar la doza cea mai mare, iar rezultatele legate de comportamentul social au fost neconcludente. Modificările la nivelul microbiotei intestinale la femele au inclus o creștere a bacteriei Methylobacterium radiotolerans.

Microbiota intestinală, cheia modificărilor de comportament

Analizele genetice și ale microbiomului au arătat că la șoarecii masculi, diversitatea bacteriilor intestinale a fost semnificativ modificată. S-a observat o creștere a bacteriilor din genul Lactobacillus și o scădere a tulpinilor de Shigella dysenteriae. Cercetătorii au identificat modificări ale transcrierii genelor în amigdala – zona cerebrală responsabilă de reglarea emoțiilor – corelate cu aceste schimbări comportamentale, efectul fiind dependent de doză.

Pentru a verifica dacă microbiota este responsabilă direct de aceste efecte, un alt grup de șoareci a primit antibiotice pentru reducerea florei proprii, apoi transplant de materii fecale de la șoarecii expuși la glifosat. Acești șoareci au preluat exact modificările de comportament social, fără însă a manifesta anxietate crescută, ceea ce demonstrează că microbii intestinali mediază direct doar efectele sociale.

Sănătatea mintală și mediul: un domeniu în creștere

Rezultatele se alătură concluziilor din cartea “Moștenire toxică” a lui Stephanie Seneff și rapoartelor Children’s Health Defense, care semnalau deja legătura dintre glifosat, dezechilibrul microbiotei și anxietate. Dr. Rodney Dietert, în “Superorganismul uman”, a subliniat la rândul său influența comunităților microbiene asupra proceselor neurologice.

Aceste descoperiri ridică întrebări incomode despre cât de “sigură” este cu adevărat expunerea zilnică la glifosat și cât de puțin știm despre felul în care substanțele din mediu ne pot schimba, subtil, mintea și comportamentul.