Pesticidele cresc incidența cancerului de sân în zonele rurale americane, arată un studiu

Ratele cancerului de sân sunt cu 2% mai mari în zonele rurale din Statele Unite unde se utilizează intens pesticide cu efect perturbator endocrin, arată o cercetare publicată în Cancer Causes & Control de o echipă de la Universitatea de Stat din Michigan. Studiul a analizat date din 2.457 de comitate, folosind statistici din perioada 2001–2020, și a corelat utilizarea pesticidelor cu incidența cancerului de sân, după ajustarea pentru factori precum fumatul, șomajul, sărăcia și nivelul de educație.

Pesticidele neonicotinoide și fosfonații, în prim-planul riscului

Dintre cele opt clase chimice de pesticide investigate, neonicotinoidele și fosfonații au prezentat cele mai puternice legături statistice cu ratele crescute de cancer de sân. Fosfonații includ erbicide precum glifosatul și glufosinatul, ambele cunoscute pentru controversele privind efectele asupra sănătății. Analiza a identificat compușii specifici thiametoxamul (un neonicotinoid) și clorpirifosul (un organofosforic) ca fiind asociați cu o incidență mai mare a cancerului de sân.

Expunerea zilnică la pesticide: aproape jumătate dintre americani afectați

Un raport din 2026 arată că aproape jumătate dintre americani au zilnic urme de pesticide neonicotinoide în organism, copiii între 3 și 5 ani fiind cei mai expuși. De asemenea, un raport din 2022 al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că peste 80% dintre copii și adulți din SUA au niveluri detectabile de glifosat în urină. Studiul Universității de Stat din Michigan a constatat că, în comitatele rurale unde utilizarea pesticidelor a fost cea mai ridicată (treimea superioară), incidența cancerului de sân a fost cu 6% mai mare față de comitatele cu cele mai scăzute niveluri de utilizare.

Metodologia: analiza detaliată a expunerii pe termen lung

Cercetătorii au folosit date de la Proiectul Național de Sinteză a Pesticidelor (USGS), acoperind 38 de substanțe active recunoscute pentru potențialul perturbator endocrin, precum carbamații, organoclorurile, piretroizii și fosfonații. Pentru a reflecta perioada de latență a dezvoltării cancerului, au corelat folosirea pesticidelor din 2001–2015 cu incidența cancerului de sân în 2016–2020, pe baza datelor de la Institutul Național de Cancer. Au fost excluse comitatele fără date relevante sau din state precum Minnesota, Virginia, Kansas și Nevada.

Studiul și-a bazat abordarea spațială pe recomandări din literatura de specialitate, precum cele ale Sandrei Steingraber, care subliniază că distribuția spațială a cancerului oferă indicii cheie privind cauzele sale.

Aceste rezultate întăresc legătura dintre expunerea la substanțe chimice agricole și cancer, sugerând că deciziile privind utilizarea pesticidelor au consecințe palpabile asupra sănătății publice – mai ales în comunitățile rurale. Fiecare strop de pesticide aplicat pe câmpuri poate lăsa urme pe termen lung nu doar în sol, ci și în viețile oamenilor. Poate că adevărata întrebare rămâne: cât de mult suntem dispuși să riscăm pentru a ne proteja culturile?