Fost director FDA confirmă decese de copii cauzate de miocardită după vaccinarea COVID-19: „O gravă eroare să vaccinați copiii sănătoși”

Dezvăluiri Șocante de la Vârful FDA: Moartea Copiilor și Vaccinarea COVID-19

Vinay Prasad, fostul director al prestigiosului Center for Biologics Evaluation and Research (CBER) din cadrul FDA, aduce în prim-plan o realitate tulburătoare: există decese de copii cauzate de miocardită după vaccinarea anti-COVID-19. Într-un interviu recent pentru Reason, Prasad respinge categoric ideea că nu ar exista astfel de cazuri și cataloghează imunizarea copiilor sănătoși drept o „gravă greșeală”.

Analiza Cazurilor Raportate: Cifrele Care Nu Pot Fi Ignorate

În noiembrie 2025, Prasad a trimis un memorandum intern care a declanșat o investigație la nivelul FDA. Documentul său se baza pe examinarea a 96 de decese raportate la sistemul american VAERS între 2021 și 2024, toate survenite după vaccinarea copiilor. Dintre acestea, cel puțin zece decese au fost asociate direct cu imunizarea, iar Prasad subliniază că numărul real ar putea fi chiar mai mare.

El explică faptul că, în cazul miocarditei, este aproape imposibil să se stabilească 100% o legătură cauzală, dar criteriile de „probabil” sau „posibil” sunt suficiente pentru a considera vaccinul un factor de risc. „Au murit copii din cauza miocarditei provocate de vaccinul COVID-19? Da, absolut așa stau lucrurile”, afirmă Prasad.

Polemici, Presiuni și Decizii Politice Contestate

Prasad a menționat că inițial i s-a prezentat un raport în care zece decese erau catalogate ca posibile, probabile sau foarte probabile, dar după mediatizarea memoriului său, concluziile au fost modificate. El sugerează că atât interese politice, cât și profesionale, ar fi putut influența redactarea finală a raportului.

În opinia sa, impunerea vaccinării copiilor sănătoși, în special a studenților, a fost „o decizie extrem de proastă”. Prasad solicită autorităților sanitare americane să-și asume responsabilitatea pentru recomandările generalizate privind vaccinarea și booster-ele la tineri cu profiluri de risc foarte diferite.

Poate că, dincolo de cifre și rapoarte, ne rămâne întrebarea: Cât de departe pot merge politicile publice fără a pune sub semnul întrebării siguranța celor mai vulnerabili?