Consumul de nicotină crește riscul de anxietate și depresie la adolescenți, fetele fiind cele mai afectate

Fetele care folosesc nicotină raportează un val de probleme psihice

Un nou val de cercetări de la Universitatea din Göteborg trage un semnal de alarmă: adolescenții care consumă nicotină se confruntă semnificativ mai des cu simptome de anxietate, depresie și alte probleme psihice în comparație cu cei care se abțin. Fetele, în special, par să fie cele mai afectate, prezentând dificultăți crescute de somn, stări de neliniște, dispoziție scăzută și probleme de concentrare – mai ales dacă au început să folosească produse din tutun.

Studiile dezvăluie legături îngrijorătoare între nicotină și sănătatea mentală

Una dintre investigații, publicată în mai 2026, a implicat 3.730 de adolescenți suedezi între 17 și 19 ani, care au completat un sondaj online. Analiza a arătat că 80% dintre fete care utilizează nicotină admit probleme de anxietate. La băieți, consumul de nicotină s-a asociat cu simptome depresive, iar folosirea combinată de tutun și produse fără tutun a dus la o creștere a problemelor psihice.

Un alt studiu, apărut în iunie, a urmărit 1.592 de adolescenți suedezi de la 12-13 ani până la 17 ani (studiul LoRDIA). Rezultatele arată că, la 17 ani, depresia și gândurile suicidare erau mai frecvente la cei care fumau. Mai mult, fetele care au debutat cu tutunul au prezentat tot mai multe dificultăți legate de somn, anxietate și concentrare, pe măsură ce înaintau în vârstă. Johanna Andersson, medic și doctorand la Sahlgrenska Akademin, subliniază: „Fetele care fumează par deosebit de vulnerabile. Este esențial să înțelegem cum snusul influențează sănătatea psihică, mai ales la tinere, unde utilizarea a crescut rapid.”

Descoperiri biologice: Nicotina modifică creierul la nivel microscopic

O a treia cercetare, desfășurată pe șobolani, a identificat modificări în amygdala – regiune cerebrală-cheie pentru gestionarea emoțiilor și stresului – efectele fiind mai pronunțate la femele. Modificările persistau și după ce nicotina dispărea din organism. Louise Adermark, profesor la Sahlgrenska, explică: „Vedem același tipar în mai multe studii, dar nu putem stabili încă o cauzalitate clară. Experimentele pe animale sugerează că nicotina poate spori vulnerabilitatea la anxietate și stres, însă la oameni intervin și alți factori precum mediul social sau consumul de alcool.”

Deși încă nu avem toate răspunsurile, dovezile converg către o realitate neliniștitoare: pentru adolescenți – și mai ales pentru fete – nicotina nu este doar un viciu, ci un posibil catalizator pentru problemele psihice ce pot marca ani întregi din viață.