Studiu: Cum telefoanele mobile și rețelele sociale devin refugiul emoțional al persoanelor stresate

Studiu revelator: Când telefonul devine plasă de siguranță emoțională

Pentru mulți, telefonul nu mai e doar un instrument de comunicare, ci un colac de salvare temporar atunci când stresul sau disconfortul emoțional devin prea greu de suportat. Un studiu recent, realizat de cercetători de la Lingnan University din Hong Kong, arată că persoanele cu o anxietate crescută față de lipsa telefonului – o stare cunoscută sub numele de nomofobie – recurg mult mai des la rețelele sociale, mai ales atunci când se simt rău sau nu au activități care să le ocupe timpul.

Descoperirile: Cifre, obiceiuri și portrete ale anxietății digitale

Echipa de la Lingnan a monitorizat 37 de utilizatori Android cu vârste între 18 și 39 de ani, timp de patru săptămâni. Cu ajutorul unei aplicații speciale, cercetătorii au înregistrat exact când și cât foloseau participanții telefonul, adunând 837 de observații zilnice. În paralel, subiecții și-au evaluat zilnic starea emoțională și gradul de ocupare, completând și un chestionar recunoscut pentru măsurarea nomofobiei.

Rezultatul? Cei cu scoruri ridicate la nomofobie petreceau mult mai mult timp pe rețelele sociale, în special în momentele cu dispoziție proastă și puține activități. Spre deosebire de aceștia, participanții cu anxietate redusă aveau un comportament digital constant, indiferent de starea de spirit.

Scrolling-ul: evadare temporară sau începutul unei dependențe?

Interesant este că această tendință se manifesta în special în utilizarea feed-urilor de social media, nu și în aplicațiile de mesagerie sau alte tipuri de aplicații. Jie (Jay) Xu, directorul Centrului de Cercetare în Științe Cognitive de la Lingnan, subliniază că „rezultatele arată că rețelele sociale pot funcționa ca o cale de a evita emoțiile negative, dar această ușurare temporară nu e lipsită de riscuri.” Xu avertizează că, pe termen lung, acest mecanism poate favoriza apariția unei dependențe de telefon.

Este important de menționat că studiul nu stabilește o relație de cauzalitate, ci doar corelații. Numărul mic de participanți, exclusiv utilizatori Android și perioada limitată de monitorizare sunt limitări asumate în mod transparent de cercetători. Pentru viitor, autorii recomandă măsuri de responsabilizare și intervenții psihologice care să depășească simpla restricționare a timpului petrecut pe telefon, propunând activități alternative ca soluții la gestionarea stresului.

Într-o lume tot mai conectată, nu timpul petrecut online e problema principală, ci motivele care ne împing să căutăm refugiu în ecran. E momentul să privim dincolo de cifre și să ne întrebăm: ce emoții vrem, de fapt, să ascundem?